
singurul lucru care ma sperie e faptul ca mi-am dat seama abia acum. si faptul ca acum ca mi-am dat seama, mi se pare ata de firesc. surprinzator e un cuvant prea mare pentru o fata atat de mica. dar e posibil ca noi doi pur si simplu sa nu mai fim de maine incolo. o sa disparem ca fumul de tigara si o sa planga alti ochii din cauza noastra. ma chinui mai mult decat am crezut ca pot suporta. iar prietenul meu bun pe care nu-l pot verbaliza nu e fericit, si stie ca nu e asa cum ar trebui sa fie dar e numai vina lui. si i-o spun aici pentru ca noi nu vorbim lucrurile serioase cand e soare sau cand ploua in timp ce fumam si ne bem cafeaua afara. totusi intr-o zi am sa-l rog sa ma ia in brate. sa ma stranga un minut, doua ca sa oftam ca doi copii cu nasul lipit de vitrina unei brutarii de cartier. nu pot sa te iau de mana dar as face-o acum. dar tu stii asta de fiecare data cand ma uit la tine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu