e bine asa.

pai, da e adevarat ca n-am mai fost de ceva timp aici dar asta nu inseamna ca nu-mi apartii in continuare. asta nu inseamna ca s-a rupt cercul asta nenorocit pentru ca nu pe principiul dragostei comunicante stau culoarele alea de sticla. sticla murdara, sparta, plina de praf si zoaie, urme de maini si muci, mazga mizerabila si mucegai. e bine asa. apa se usuca tot timpul inainte de noi, e in contratimp, nu curata, nu spala, e bine asa, n-avem pacate de dat la scoala. n-avem amintiri de crescut si n-avem timp. cred ca glumea si ca cealalta coincidenta in adaos a fost doar o picatura de ulei aromat pe o foaie goala. e bine asa. nu se scrie pe foi murdare deci e bine asa. tu poti sa manjesti cu noroiul prepoderent albastru geamurile astea cat vrei, ce-am mazgalit eu pe ele e sub mucegaiul privirilor tale absente si acolo ramane. pe piele, sub piele, pe ploape si sub retina. de luat aminte si de jucat in picioare caci aniversam un an de idiocratie in cateva luni, ca ne reapucam de mancat mandarine prin alte asternuturi, de molfait trufe cu ochii in literele altcuiva, de varsat pahare de vin pe tastatura din aceiasi nervi frumosi, nervi dragi, nervi. e bine asa, nu?...